Oameni deosebiti | Ninjolina

Acum câţiva ani, la un eveniment monden, am avut onoarea să cunosc un om deosebit, pe domnul Mircea Bădulescu. L-am reîntâlnit după un an de la acel eveniment şi de atunci am devenit prieteni. Unul din secretele sale este faptul că face parte din arborele genealogic al lui Victor Hugo, aşa că l-am rugat să se destăinuie 🙂

Epigon în…2013

În anii de studenţie, când o “regăsisem” pe bunica mea în Bucureşti, am avut pentru prima dată ocazia să aud poveşti, parcă inspirate din cele cu Feţi-Frumoşi . Bunica, dar şi alte rude la care ajungeam cu ea la braţ, în vizită, sâmbăta după-amiaza, să fim serviţi cu o cafea, dar cu tradiţionala ceaşcă de dulceaţă lângă un pahar cu apă rece, îmi povesteau frânturi despre o numeroasă şi foarte ramificată familie. Undeva, pe o “crenguţă” a arborelui trebuia să mă regăsesc şi eu.

Notiţele pe care le-am luat însumau legături pe care nu prea le pricepeam, dar scriam şi desenam mecanic, şi pare-se cu destule greşeli de interpretare. În anii “omului de tip nou” mă confruntam cu o situaţie total necunoscută, de abia trecuse perioada răzbunărilor pentru vina de a te fi născut în “locul greşit”. În timpul comunismului, în vidul impus nu puteam aprecia adevărata dimensiune spirituală a cunoaşterii arborelui genealogic.

Bunica, născută Eraclide, îmi povestea despre bunicul ei, tânăr ofiţer, trimis la studii de specialitate în Franţa, la Saint Cyr. Aici cunoaşte o tânără, Augusta Trébuchet, de care se îndrăgosteşte şi cu care se căsătoreşte la 12 august 1863, cununia religioasă având loc (şi?) la biserica ortodoxă din arondismentul V din Paris. Martor la eveniment şi semnatar al actului, printre alţii, Iancu Alecsandri, fratele poetului, ofiţer detaşat la Consulatul Principatelor Unite din Franţa. După căsătorie şi terminarea studiilor, tinerii se mută la Iaşi. Informaţia aproximativă primită de mine la acea dată era că Augusta Trébuchet fusese inspiraţia pentru prenumele bunicii mele. Dar, Trébuchet (Sophie) era, deasemenea, numele de domnişoară a mamei lui Victor Hugo. Şi nu era o întâmplare, deoarece, tatăl Augustei, Adolphe Trébuchet, membru al Academiei Franceze de Medicină, fiul lui Marie Joseph Trébuchet (fratele Sophiei), era văr de gradul I cu Victor Hugo.

De abia după 1989, când studiile de genealogie au primit o reală liberalizare, profesorul universitar Mihai Sorin Rădulescu, în mai multe prezentări, face cunoscute studiile sale fie despre ramura franceză a descendenţilor din Principatele Române, fie despre Eraclizi şi familiile cu care se înrudeau : “Familles fraçaises établies en Valachie qu XIX-e siècle -1994”; “Revue Roumaine d’histoire” (Academie Roumaine), tome XXXIV, juillet – decembre 1995 – “La parenté roumaine de Victor Hugo”. Nemaiavând la dispoziţie un volum “Genealogii” cu capitolul care mă interesa, autorul a înmânat la Bucureşti, fiicei mele, pe atunci studentă la ASE, copiile paginilor care mă interesau, cu arborele întocmit strict pe descendenţii franţuzoaicei.

Ulterior, familia dr. Mihai Eraclide, cel ce deţinea majoritatea actelor de familie folosite în lucrarea de cercetare, a primit întregul arbore, conţinând si acele ramuri ale familiei Eraclide care nu se înrudeau cu linia franceză.

Am ajuns astfel să aflu despre rude de care nu ştiam, pe care le-am contactat. Unele au răspuns pozitiv, alţii nu sunt interesaţi. Undeva, în Timişoara, în posesia urmaşilor pictoriţei Xenia Eraclide-Vreme, există încă, scrisori de dragoste, în limba franceză, corespondenţa purtată între cei doi tineri îndrăgostiţi, acum 150 de ani … Nu am avut argumente convingătoare să ajung în posesia unor copii … Augusta, s-a stins din viaţă la numai 26 de ani, iar locotenent-colonelul Eraclide, ofiţer de încredere al lui Alexandru Ioan Cuza, în 1975, la numai 34 de ani.

Cei doi “actori principali” ai evocării (prea) scurte de mai sus, sunt înmormântaţi la Iaşi, la cimitirul “Eternitatea”.

(Articol realizat de Mircea Bădulescu. Fotografiile sunt din arhiva personală.)